duminică, 29 august 2010

Cum arată o lege în România...

    Voiam să îmi continuu periplul gafelor constituționale (din punctul de vedere al limbii și logicii, însă am avut o discuție despre barou cu amicul klewos din care a ieșit la iveală „perla coroanei”: legea 51/1995 modificată de mai multe ori, ultima oară de legea 255/2004.
    Lăsînd la o parte că legea în sine (care impune avocaților pledanți să facă parte dintr-un barou) îmi pare de sorginte comunistoidă (cînd toată clasa muncitoare trebuia să facă parte din sindicat, ca să cotizeze probabil), conținutul ei este o adevărată mină de aur!
    Încă de la primul articol, alineatul al doilea avem:
Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte.
Profesia care este, ce mai! Cred că explicația era necesară pentru cei care aveau impresia că pot fi avocați dacă sînt înscriși în baroul din care nu fac parte sau că profesia de avocat poate fi exercitată și de inginerii înscriși în baroul respectiv... 
    În articolul al doilea, alineatul al patrulea ni se dă și nouă, muritorilor de rînd, o șansă: 
Orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul.
E, asta e numai pentru guguștiuci. De fapt nu este chiar în mod liber. Căci avocatul trebuie sa fie „girat” de Baroul Unic, după cum zice în primul articol. De ce oare nu s-o fi specificat clar că libertatea e limitată? Habar nu am, dar pe orice „expert” în drept întrebi, vei primi același răspuns...
    Trecînd mai departe (am sărit direct la următoarea secțiune), am ajuns la articolul al 14-lea:
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
Frumos, dar ce zice articolul al 15-lea:
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene;
b) activități și funcții didactice în învățământul juridic superior
Adică exact incompatibilități prevăzute la articolul de mai sus... Nemaicomentînd contradicția evidentă de termeni, mă întreb oare dacă nu cumva se încalcă Constituția care ne propovăduiește egalitatea în fața legii (și care statuează și ea niște incompatibilități pentru deputați și senatori)? Trist este că dacă întrebi orice avocat despre aberația asta legislativă o să îți răspundă că e perfect normal ca două prevederi să se contrazică, că de fapt nu înțelegem noi, pulimea, chestii pe care, ei le știu încă din anul I la nu-ș ce curs care revoluționează logica și limba română!
   În fine, cum procesorul a început să se supraîncălzească, m-am pregătit să mă dau bătut... Totuși, la final, o altă prevedere m-a dat literalmente pe spate: articolul al 26-lea, punctul b:
Calitatea de avocat încetează:
[...]
b) prin deces;
Întotdeauna mi s-a părut ambiguu în cimitire văzînd pietrele funerare sau crucile avînd inscripționat un nume precedat de „Av.”. Legea aceasta mi-a confirmat că nu poate fi vorba de avocați, deoarece calitatea de avocat încetează prin deces, așa că singura posibilitate a rămas cea de aviator! Cu toate acestea, nu mă pot opri să mă întreb dacă punctul acesta din lege nu cumva a fost introdus în urma unei experiențe traumatizante în care decedatul voia să pledeze în continuare...

Presupun că punctul a fost introdus pentru ca decedatul să nu ocupe un loc în barou (să nu mai aibă obligații financiare), însă chiar trebuie să ajungem în situația asta hilară?! Să trebuiască legiferat că mortu' nu mai are voie să fie avocat?!

În plus, dacă aplicăm principiul de drept exceptio firmat regulam in casibus non exceptis („excepția explicită confirmă regula pentru cazurile neexceptate”), ar însemna că toate celelalte calități la care nu se specifică acest lucru explicit se păstrează și după deces (și m-aș limita doar la calitatea de votant!)...

3 comentarii:

Ovidiu S. spunea...

Salut,



Barourile există peste tot, inclusiv în ţări cu un sistem de drept mult diferit de al nostru, ca SUA şi Marea Brianie (unde se numesc "bars").

Referitor la primul articol, subiectul în propoziţie este "profesia". Profesia se poate exercita de avocaţii înscrişi în barou. O lege trebuie să fie clară şi să lase cât mai puţin loc de interpretări. Luând exemplul ăsta, dacă ai găsi undeva citat doar alineatul: "Profesia se exercită doar de avocaţii înscrişi în baroul ...", te-ai întreba, firesc, care profesie? De notar, dulgher, frizer?

Apoi în alineatul 14, dacă ai fi avut nişte cunoştinţe de drept, ai fi ştiut că există o diferenţă între salariu şi indemnizaţie. Nu vreau să intru în detalii, dar senatorii, deputaţii, consilierii nu sunt consideraţi salariaţi. Ei primesc indemnizaţii pentru munca pe care o fac. Probabil că partea aceea cu activităţile didactice trebuia inclusă ca excepţie la articolul 14, însă e o excepţie frecventă când vine vorba de incompatbilităţi...aşa că s-a trecut acolo "din obişnuinţă". Doar în acest caz ar exista o neconcordanţă logică, cred eu.


Referitor la ultima ta observaţie, precizarea decesului între modalităţile de încetare a calităţii de avocat era necesară. De exemplu, de aici se deduce că ea nu poate fi transmisă descendenţilor. Dacă avocatul are doi fii, ambii studenţi la drept şi el moare când cei doi termină anul 4 de facultate, el nu le poate transmite calitatea de avocat.
Probabil că acestea sunt situaţii la mintea cocoşului, dar e necesar ca ele să fie precizate pentru că în drept există principiul "unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem" ...deci dacă legea n-ar preciza că prin deces se pierde calitatea de avocat, înseamnă, per a contrario, că aceasta nu se pierde - şi de aici apare o serie întreagă de consecinţe.

Dreptul e un fel de matematică construită din cuvinte. Articolele din legi sunt ca nişte formule care trebuie să aibă aplicabilitate universală, să fie utilizabile în cât mai multe situaţii foarte diferite.
Diferenţa apare în materia primă. Dacă matematica e compusă din cifre şi semne care sunt absolute, a căror înţeles nu îl poţi pune sub îndoială, dreptul foloseşte cuvinte, care, evident, pot fi mereu întoarse pe toate părţile. Pentru a reduce la minim posibilitatea de a interpreta fiecare cuvânt s-au creat convenţii de exprimare, sensuri diferite ale cuvintelor, mai limitate faţă de cele din limbajul comun, s-a creat ceea ce se numeşte tehnică legislativă.

Fără cunoştinţe de matematică nu ai înţelege nici de ce există paranteze într-o formulă şi nici nu ţi-ai da seama că fără paranteze rezultatul ar fi altul.

Ioan Balan spunea...

Pentru un blog care pretinde ca ne spune cum ar trebui sa scriem corect avem "cind" si "nemaicomentind" si alte cateva greseli. Inteleg ca sunteti probabil in generatia 30-40 ani sau peste, dar cred ca totusi ar trebui sa va adaptati la noile reguli daca tot pretindeti ca ii invatati pe altii. Multumesc!

Radu Borza spunea...

Nu știu ce înțelegeți din textele acestea, dar sigur nu înțelegeți ce înseamnă o greșeală atît timp cît puteți face un asemenea comentariu... Mai informați-vă un pic (de exemplu citiți http://www.pruteanu.ro/103deceidini.htm și http://www.romlit.ro/de_ce_scriu_i_susin_scrierea_cu__din_i)

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)