vineri, 29 iulie 2011

datorie suverană...

    În ultimul timp, (criza mondială ajutînd la asta) am tot auzit/citit sintagma „datorie suverană”. Se poate înțelege dacă o mai citești pe un blog sau rostită la TV de un economist care este prea preocupat să facă bani ca să aibă timp să vorbească corect, însă cînd o auzi la știrile postului național de radio e un cam pic trist.
    Toată lumea știe de datorie publică sau eventual de datoria națională. Ce sens ar avea să folosim o sintagmă preluată fără nici un fel activitate neuronală direct din engleză (probabil jargonul financiar, deoarece nici un dicționar major nu consemnează expresia) cînd deja mai avem două care exprimă același lucru? Mai ales că definiția lui suveran aduce clarificarea: „datorie supremă”, „datorie absolută” sau „datorie independentă” stîrnind măcar zîmbete, dacă nu ilaritate...

luni, 25 iulie 2011

whisky și weekend

    Căutînd un cuvînt în DOOM2, am dat întîmplător peste o chestiune interesantă: onor Institutul de Lingvistică din București (sau, mă rog, factorii de decizie de acolo), cunoscut pentru conservatorismul său exacerbat (încît dorește să conducă ortografia românească înapoi în 1932) a dovedit că poate avea și idei extrem de novatoare.
    Astfel, dacă ne uităm la definiția cuvîntului weekend din DOOM2 observăm că odată cu suprimarea (binevenită) a cratimei a apărut (aberant zic eu) o indicație de pronunțare nouă, în care diftongul inițial ui este pronunțat ca în „uite” sau „uimit”:
    Prima oară am crezut că este o greșeală de tipar, însă coordonatoarea lucrării dă și o explicație în ceea ce privește problema aceasta într-un articol de popularizare a modificărilor din DOOM2, deci posibilitatea greșelii este exclusă...
Pronunțăm [uĭ] deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română.
Mă întreb dacă specialistul care recomandă gogomănia asta chiar așa pronunță: gîndiți-vă cum ar fi să pronunțați pui (fără „p”) și apoi -chend...

În orice caz, lipsa altor sunete din limba română nu a împiedicat DOOM să le adopte (ö în bleu de exemplu), astfel că soluția pare cu atît mai ciudată!

    Trebuie adăugat faptul că DOOM2 nu e foarte sigur de forma weekend, deoarece în partea introductivă acesta e scris altfel:

Consultanță lingvistică...

Consultații lingvistice gratuite
    S-a deschis serviciul de consultanță „academică” pe probleme lingvistice (vezi imaginea din stînga)!
    Încercați să folosiți adresa http://consultanta.lingv.ro/ . Totuși avînd în vedere că la și de la primărie am primit răspuns mai rapid, mi-e teamă că e doar o metodă de a mai primi niște bani de la buget. Revin cu informații peste o săptămînă...

ACTUALIZARE: Într-adevăr, nu am primit răspuns nici după o lună.

luni, 11 iulie 2011

arestat în lipsă

    Amicul klewos mi-a trimis o știre interesantă:
„Scooby” arestat în lipsă
    Știam că există condamnări în contumacie, însă arestarea în lipsă este ultimul răcnet în materie de procedură penală! Oare arestatul-lipsă (sic!) i s-or fi pus fi citit drepturile? Că mi-e teamă să nu fie eliberat din motive de eroare de procedură...
   

extravagant...

     Zilele trecute vorbeam de orgoliul exacerbat a miniștrilor educației care i-a făcut să spună prostii și să afișeze o agresivitate stupidă. Se pare că boala asta se ia: chiar ieri dl. Hurezeanu apucîndu-se să îl corecteze pe un invitat la o emisiune în direct, lăsîndu-l pe acesta perplex preț de cîteva momente. În timp ce invitatul vorbea despre un anumit „comunicat extravagant”, dl. Hurezeanu l-a întrerupt: „folosiți greșit termenul «extravagant»”.
EXTRAVAGÁNT, -Ă, extravaganți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care caută cu orice preț să iasă din comun; excentric. ♦ Neobișnuit, ciudat, bizar. – Din fr. extravagant. 
    Sigur, nu mă interesează bădărănia în sine, ci faptul că dacă ne așteptăm la un om politic să nu-și controleze impulsurile vindicative și să mai spună și prostii, la un ziarist (cu pretenții) ne așteptăm la cu totul altceva. În orice caz, ne-am aștepta să cunoască limba română. Sau măcar, dacă nu este sigur că ceea ce afirmă este corect (confruntîndu-ne cu definiția, se observă că formarea invitatului era cît se poate de corectă), mai bine să-și țină opinia pentru el.
   

vineri, 8 iulie 2011

știri despre Bac...

Vom putea ieşi la picnic după 15 mai? Răspunsul lui Marcel VelaÎn mai toate emisiunile despre bacalaureatul de anul acesta (în special la televiziunile de știri), moderatorii sau invitații (jurnaliști și politicieni) s-au întrecut în a face greșeli „tematice”, de parcă ar dori să demonstreze practic nivelul acestui examen din anii trecuți! Cele mai întîlnite greșeli au fost:

douăsprezece ani – folosit cu obstinație la o anume televiziune de știri (probabil plictisiți să repete „douăsprezece clase” s-a trecut la „ani”, care are genul un pic diferit), este o hipercorectitudine care este întîlnită la cei marcați de fantoma lui „douăsprezece”. Aici trebuie să povestesc „aventura” unui amic de-al meu (asistent universitar, acum ditamai profesorul la filologie) care a comandat cu emfază unui gratargiu „douăsprezece mici”. Evident, gratargiul l-a luat peste picior (deh, nu știa că vorbește cu un asistent universitar :D), cum probabil toți cei cu simțul limbii au mustăcit cînd au auzit perla...


*bacaloreat – cred că orice persoană care a reușit să treacă acest examen ar trebui să știe că bacalaureat se pronunță ba-ca-la-u-re-at (șase silabe). Pronunțiile à la Coana Chirița sau Caliopi Georgescu nu pot face cinste nimănui. Iar cînd ești un moderator bărbos cu voce gravă care citești de pe hîrtie (unde scrie probabil bacalaureat) și pronunți tot greșit „*bacaloreat”, deja spectacolul e garantat... Mai jenant pentru aceștia e că elevii (promovați au ba) au găsit scăparea elegantă folosind varianta prescurtată – bac!

generație – aici scuza moderatoarelor care repetă fără discernămînt orice prostie auzită la politicieni e că dl. Funeriu (cu ale sale „douăzeci de generații” care au copiat după '89) și dl. Ponta (cu „jumatea de generație ratată”) își revendică întîietatea. Totuși, oamenii normali ar zice fie promoție (mai ales că avem „șef de promoție”), fie contingent. Sigur, am putea suspecta un joc de cuvinte gen degenerație pentru a sublinia nivelul „ridicat” al cunoștințelor participanților la bac, dar mă îndoiesc că putem acuza politicul românesc de simțul umorului și al limbii.

procentul de promovabilitate – este una dintre cele mai mari stupidități „promovate” în această perioadă (aici remarcăm că Ministerul și Inspectoratul vorbesc – corect – de „rata promovării”): promovabil însemnă pur și simplu „care poate fi promovat”, deci procentul de promovabilitate ar trebui să fie „procentul însușirii de a putea fi promovat” (total absurd) sau dacă relaxăm un pic sensurile, ar putea fi „procentul celor care au însușirea de a putea fi promovați”. Cum după notarea lucrărilor „abil”-itatea s-a materializat într-un rezultat concret – promovat sau respins – folosirea sintagmei discutate poate fi doar apanajul celor care preferă forma (cuvintele lungi impresionează fraierii, nu-i așa?) fondului (adică corectitudinii)!

marți, 5 iulie 2011

aterizarea pe mare...

    În ultimul timp, presiunile îl fac pe ziarist să nu mai aibă timp să aloce timp pentru o a doua citire. Cel mai bun exemplu este acest articol (altfel promovînd o informație utilă și interesantă) în care autorul se pare că a uitat că aterizarea se face întotdeauna pe sol:
[...] întîiul zbor supersonic [...], cu decolare și aterizare pe suprafața Mării Negre.
     Sigur, nu este cea mai mare greșeală posibilă, însă, dacă ai pretenția că oferi știri de calitate, trebuie să cunoști diferența dintre aterizare și amerizare...

duminică, 3 iulie 2011

Ce cuvinte mai caută românii? Iunie 2011

    Am decis ca, pînă la implementarea unei funcționalități automate, să prezint periodic cuvintele cele mai căutate pe dexonline:
  1. empatie
  2. competență
  3. irefutabil
  4. sinonim
  5. crea
  6. nivel
  7. paradigmă
  8. exhaustiv
  9. disertație
  10. dizertație
    După acestea, abia așteptînd să (re)intre în top 10: misogin, pragmatic, patimă, empiric, ipocrit, obstinație. Este important de spus că dacă am adăuga formele cu și fără diacritice, „competență” ar fi trecut pe primul loc. Însă cum nu este posibil să decelăm cîte din căutări se referă la „competentă” și cîte la „competență”, am preferat să păstrăm acest clasament. Avem cîteva chestiuni interesante de observat aici:
    • apariția termenilor specifici examenelor (disertație, competență);
    • apariția în top a formei greșite dizertație (care apare în dicționare cu referință la disertație) ;
    • scăderea căutărilor cuvintelor „neacademice” (știți voi, cele scrise pe ziduri) – prima apariție e în jurul locului al 20-lea;
    • menținerea în top a jumătate dintre cuvintele ultimului clasament (aprilie);
        Referitor la dualitatea disertație/dizertație: cele două cuvinte luate împreună ar ajunge pe primul loc al clasamentului, însă, avînd în vedere că este de presupus că cei care au vizitat forma dizertație au dorit să vadă și definiția formei corecte disertație, am preferat să nu le combin.

    vineri, 1 iulie 2011

    Miniștrii educației și educația miniștrilor...

       Acum vreo două zile, ministrul educației a făcut o gafă spunînd că cuvîntul coleg ar fi neutru. Mai penibilă decît greșeala a fost explicația confuziei dintre coleg și cadru. Sigur, la un moment dat a fost vorba și de cadru dar între timp se ajunsese cu discuția la coleg. Mai posibil ar fi că ministrul a făcut într-adevăr o confuzie, dar între neutru și neutral din pricina asemănării dintre cele două cuvinte.
        Partea distractivă este că a doua zi, un „sobor” de așa-ziși ziariști au luat la bani mărunți această problemă de importanță globală, invitîndu-l pe fostul ministru de resort, Andrei Marga, să analizeze respectiva eroare. Acesta ne-a explicat plin de emfază cum ministrul în exercițiu are impresia că „reforma nu este *propietatea lui”.
        Probabil că la Ministerul Educatiei nu s-a auzit de vorba românească „rîde ciob de oală spartă”, deoarece ambii au comis erori tocmai încercînd să sublinieze erorile altora. Sigur, s-ar potrivi și „dacă tăceai filozof rămîneai”, mai ales în cazul fostului rector din Cluj :).

    Etichete

    Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)