vineri, 20 octombrie 2017

Pasta

Capcană pentru străinii ce nu cunosc limba română:
pasta înseamnă paste (spaghete) în engleză
Adevăratele pasta with garlic (foto: Pinch & Swirl)

marți, 17 octombrie 2017

sanctuar... marin!

Spre deosebire de sanctuar în limba română, unde există doar sensul de „loc destinat practicării ceremoniilor religioase”, în limba engleză are și sensul de „adăpost, refugiu”. Chiar dacă presupunem că uzul va impune folosirea acestui sens, ce ne facem cînd întîlnim sintagma „sanctuar pentru teroriști”? Nu e un pic cam mult?


În mod cert tendința nu este nouă, vezi și articolul de aici!

duminică, 15 octombrie 2017

supraponderabilitate...

Mania unor jurnaliști de a folosi cuvinte pe care nu le înțeleg este cunoscută, iar cuvintele lungi sînt un bun exemplu în acest sens, în special cele care se termină în -abilitate, care, culmea, ar trebui să fie ușor de descifrat. Cu toții știm de rata de promovabilitate (în loc de rată de promovare) pe care o auzim măcar o dată pe an, la bacalaureat. Dar un cuvînt nou de acest gen încearcă să își facă loc în lista cu perle: supraponderabilitate (obezitatea fiind o boală contemporană din ce în ce mai des întîlnită).

Chiar azi, în ziarul Adevărul, întîlnim un articol în care cuvîntul este promovat excesiv. Sensul în context este evident: „starea de a fi supraponderal”, pentru care nu există un cuvînt în dicționare,  și putem întelege nevoia autorului de a construi unul, dar acesta ar fi: supraponderalitate (din supraponderal și sufixul abstract -itate). De ce ar trebui să existe și -abil- (posibil) în această schemă nu prea se poate înțelege; ar trebui să înțelegem că este vorba de „starea de a putea deveni supraponderal”, ceea ce în mod cert nu este intenția autorului!



În limba română supraponderabilitatea este definită în DEX:
SUPRAPONDERABILITÁTE s. f. (Fiz.) Stare a unui corp de a avea o greutate mai mare ca urmare a unei forțe gravitaționale sporite. – Supra- + ponderabilitate.
Pare a fi o construcție în limba română (nu am descoperit ceva similar în alte limbi), astfel că și sensul inventat este, cel mai probabil, o producție autohtonă!

*crează apare din nou

Folosirea lui *crează în loc de creează este o greșeală care a fost dată de exemplu de atîtea ori încît eram convins că a dispărut! Anul trecut am descoperit că nu e așa, însă am presupus că e vorba de o scăpare într-o redacție mică, probabil fără corectori. Însă colegul Ladislau Strifler m-a atenționat că într-o emisiune de la Digi24 cineva a comis-o din nou:


Probabil că nu aș fi scris încă o dată pe tema asta dacă nu s-ar fi întîmplat un fenomen interesant care ilustrează perfect modul în care erorile se răspîndesc: greșeala pare să fi fost preluată dintr-un articol de pe hotnews.ro și preluată și pe profit.ro (asta conform ce am descoperit pe Google). Dacă așa s-a întîmplat este emblematic faptul că editorul de la Digi a pus diacriticele (hotnews.ro are prostul obicei să scrie fără diacritice), însă nu s-a deranjat să corecteze greșeala!

Se scrie creează, nu *crează pentru că desinența este -ează: cre(a) + -ează = creează.

La fel e și pentru alte verbe de conjugarea a II-a (grupa/conjugarea I după gramaticile din 1965):
pled(a) + -ează = pledează
navig(a) + -ează =  navighează
îngenunch(e)(a) + -ează = îngenunchează

sâmbătă, 14 octombrie 2017

vineri...

Venus
sf. Paraschiva
Numele zilei de vineri provine din latină, unde s-a format de la numele zeiței frumuseții la romani, Venus (lat. Veneris dies).

Puțină lume știe, însă, că ziua de 14 octombrie mai este numită de către ortodocși Vinerea Mare (de toamnnă), după numele Sfintei Paraschiva, sărbătorită în această zi (παρασκευή înseamnă „vineri” în limba greacă).

De menționat faptul că există în mitologia populară și Sfînta Vineri (ce apare și în poveștile lui Creangă), diferită de Cuvioasa Parascheva, despre care se crede că ar fi continuarea cultului zeiței Venus!

Interesant e că zeița frumuseții mai este „vinovată” și pentru luna aprilie!