joi, 31 mai 2012

a evoca

    Citim azi pe internet
SUA evocă acțiuni împotriva Siriei [...]
   Nici nu trebuie o citire atentă a articolului pentru a înțelege că de fapt SUA sugerează aceste acțiuni (eventual le cere). Verbul a evoca se ocupă doar de acțiuni trecute: fi descrie acțiuni trecute, fie le trezește în mintea cititorului.
    Cum o fi ajuns autorul să confunde două verbe e greu de spus. Are cineva vreo idee?

miercuri, 16 mai 2012

ministeriabil

    Un ziar central ne transmite părerea unui politician despre colegul lui:
Discutăm despre XXX care e ministru de Interne şi care nu cred că era îndreptăţit să ocupe o funcţie ministeriabilă în Guvern.
    Trecem cu grație peste anacolutul din fraza citată (este ceva normal la politicienii noștri) ca să ajungem la cuvîntul problemă: ministeriabil.
    Prima observație ar fi că ministeriabil ar trebui să fie în limba română un substantiv care se referă la persoane, așa că din start construcția funcție ministeriabilă sună ciudat. I-adevărat, totuși, că -abil formează în mod obișnuit adjective: în DEX '09, cvasitotalitatea cuvintelor terminate în -abil sînt adjective (545 din 550), așa că putem acorda circumstanțe atenuante la capitolul gramatică.
    Din punct de vedere logic însă, ruptura discursului (anacolutul) se completează de minune cu incoerența acestuia: este greu de priceput cum am putea considera o certitudine (postul de ministru) să fie o aspirație (ministeriabil) sau o posibilitate (dacă considerăm adjectivul creat involuntar).
    În mod cert domnul cu pricina se gîndea la funcție ministerială și probabil un text scurt și concis (ceva de genul XXX nu merită să fie ministru) ar fi transmis mult mai bine mesajul și s-ar fi evitat greșelile gramaticale și logice. Dar sufix -abil atrage semidocții ca un magnet, în ultima vreme apărînd numeroase (prezidențiabil, promovabil, ministeriabil)

    Pentru cei iubitori de ciudățenii ale limbii (poate inutile): celelalte patru substantive din DEX terminate în -abil sînt: justițiabil, prejudiciabil, contribuabil și conetabil.

miercuri, 9 mai 2012

băț de chimen...

    Un post TV dedicat gastronomiei s-a hotărît ca majoritatea programelor să-i fie dublate, nu subtitrate și, mai rău, aceste traduceri nu sînt asumate de nimeni.

    Ultima perlă descoperită (incidental, evident: pista de sunet originală este acoperită de cîteva voci monotone, à la Irina Nistor pe casetele video de pe vremea lui Ceaușescu): în timp ce bucătăreasa ne prezenta ingredientele unei marinate aruncînd un „băț” de scorțișoară în sos, dublajul ne explica:
[...] se aruncă un băț de chimen în sos [...]
    Presupunînd că traducerea scîrțîie (probabil în script era cinnamon stick care conține aceleași consoane precum cuvîntul chimen), nu poți să nu te gîndești că omul habar nu are ce traduce: chimenul este o plantă ierboasă, care nu conține bețe (și trebuie adăugat că nu trebuie să fii expert în gastronomie pentru a ști că uzual se folosesc în bucătărie fructele chimenului, mai rar frunzele sau rădăcina... oricum nici vorbă de băț).
    În final, descopăr încă un avantaj al subtitrării: după ce se descoperă o „perlă” de acest gen, o editare poate fixa problema instantaneu!

vineri, 4 mai 2012

Antisemitism deconspirat sau doar prostie în stare pură?!

    O neobosită organizație nonguvernamentală care susține că militează pentru drepturile cîinilor vagabonzi s-a hotărît să contracareze planurile Primăriei Capitalei de a crea un adăpost în afara orașului printr-un comunicat de presă de mai mult de patru pagini. Comentariile sînt de prisos cînd vezi ce titlu a ieșit:
Cîini nu sînt evrei ca să fie duși la Auschwitz
    Dacă te gîndești că cei care au scris chestia asta trebuie să îi convingă pe ceilalți să salveze cățeii, începi să îți fie milă de bietele animale indiferent de sentimentele... 

miercuri, 2 mai 2012

Cine dă primul cu piatra?

    Într-un ziar online (varianta pe hîrtie dînd faliment) am descoperit un articol care „înfierează” folosirea greșită a lui *delicvent în loc de delincvent într-o conferință promovată de ICR. Greșeala de pe afiș este evidentă (am mai evidențiat-o în alt articol), nu are sens să o mai discut. Din păcate partea pozitivă a demersului articolului este anulată de titlul acestuia:
Agramatism, marca ICR
    Virgula dintre determinant și determinat este o greșeală la fel de gravă precum virgula dintre subiect și predicat, așa că ne putem lesne aduce aminte de proverbul  „vede paiul din ochiul altora, nu bîrna din ochiul său”...

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (12) Antena 3 (4) articol sportiv (3) Auchan (6) B1 (3) barbarism (18) BBC (3) beție de cuvinte (4) clasificat (3) Constituția (2) cratimă (4) cum ne exprimăm corect (43) cum pronunțăm corect (12) cum scriem corect (32) cuvinte folosite greșit (129) cuvinte inventate (7) cuvinte încîlcite (3) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (10) cuvinte scrise greșit (24) cuvinte străine (6) decît (3) DEX (8) dexonline (26) diacritice (6) Digi (6) Digi 24 (7) DOOM (3) DOOM2 (11) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (21) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (12) false friends (5) fotbal (6) furculision (4) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (3) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (3) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (2) î din i (3) jurnaliști (15) Libertatea (3) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (3) marketing (8) Ministerul Educației (4) monumente (3) muta cum liquida (5) noștrii (4) nume de persoane (6) ortografie (14) oximoron (7) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (13) plural (4) politician (4) presă (3) prim-ministru (2) programă (3) prostul nu e prost destul... (1) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (5) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (16) traducere (13) traduceri proaste (6) virgula (7) vroiam (1)