joi, 18 februarie 2016

Despre nume (4) - nume de origine slavă

Inscripții croate
    Deși numele slave au fost formate la început prin același procedeu al compunerii, cu timpul a dezvoltat procedeul formării cuvintelor cu sufixe. De aceea găsim doar două elemente larg răspîndite ca al doilea termen al compunerii:
  • -mir, a cărui valoare nu este destul de clară (unii îl traduc prin „pace”, alții prin „lume” și mai ales prin „vestit”): Borimir (bor- „luptă”), Branimir, Brankomir (brani „luptă”), Dragomir (drag „drag”), Kazimir (kaz- „a învăța pe altul”, sau kaz- „a distruge”), Liubomir (liub- „iubit”), Radomir (rad- „voios”), Slavomir (slavo- „glorie”), Strașimir (strah- „spaimă”), Tihomir (tih- „liniște”), Vladimir (vlad- stăpînire”);
  • -slav „glorie": Borislav (bor- „luptă”), Dragoslav (drag „drag”), Miroslav (mir- „lume”), Radoslav (rad- „voios”), Stanislav (sta- „a dura”), Svetoslav (svet- „lume”, „lumină”), Vladislav (vlad- „stăpînire”);
    Există și nume slave formate cu alte elemente, de exemplu, Bogdan („dat de Dumnezeu”: bog „dumnezeu” și dan „dat”), Dajbog (daj „care dă”, bog „Dumnezeu”), L(i)udmila (lyudu „popor”, milu „grațios, drag”), Bogumil etc., dar numărul lor este mic.

    La noi, numele de origine slavă au fost preluate de la bulgari, de exemplu:
  • Stoi(c)a de la стоя́ть „rezistent, solid” (fără legătură cu grecescul στοά care a dat stoic),
  • Pîrvu „primul”.
    În perioada Evului Mediu, prin intermediul bisericii, au fost împrumutate masiv și adaptate nume grecești (sau romane):
  • Ivan din Ioannes (prin intermediarul Ioanu);
  • Arkadi din Arcadius;
  • Evgheni din Eugenios;
  • Fiodor din Theodoros;
  • Serghei din Sergius (roman);
  • Galina femininul lui Galenos („calm”);
    Multe nume specifice rusești sînt de fapt împrumutate din alte limbi:
  • Tatiana, după numele unei sfinte din Asia Mică; 
  • Natalia (cu diminutivul Natașa), e numele unei sfinte din calendarul grecesc, de la lati­nescul Natale Domini „nașterea Domnului”; 
  • Igor împrumutate din scandinavă: Ingvarr
  • Olga din norvegianul Helga „sfîntă" (masculinul fiind Oleg).,
  • Gleb, din norvegianul Guðleifr,  (guð „zeu” și leifr „moștenitor”),
  • Boris, dintr-o limbă turco-tătară (Bogoris „lup” sau „mic”),
dar există și unele autohtone
  • Vera, cuvînt rusesc „credință".  
Reiterez faptul că majoritatea informațiilor prezentate sînt preluate din cartea Nume de persoane  (Al. Graur).

Următorul episod: nume de origine romană.

Niciun comentariu:

Etichete

Adevărul (10) adjectiv (3) Agerpres (8) Alexandru Graur (14) Antena 3 (10) articol sportiv (4) Auchan (8) B1 (3) barbarism (20) BBC (3) beție de cuvinte (7) clasificat (3) Constituția (3) cratimă (10) cum ne exprimăm corect (51) cum pronunțăm corect (18) cum scriem corect (44) cuvinte folosite greșit (256) cuvinte inventate (17) cuvinte încîlcite (4) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (12) cuvinte scrise greșit (53) cuvinte străine (7) decît (4) DEX (17) dexonline (35) diacritice (8) Digi (23) Digi 24 (63) DOOM (6) DOOM2 (27) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (6) erori DEX (3) erori DOOM (1) etimologie (43) Evaluarea Națională (7) Evenimentul zilei (17) false friends (10) fotbal (10) furculision (6) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (4) grad de comparație (3) gramatică (4) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (7) hipercorectitudine (5) inconsecvențe DOOM2 (7) î din i (6) jurnaliști (101) Libertatea (9) lipsă de logică (12) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (4) marketing (11) Ministerul Educației (6) monumente (3) muta cum liquida (9) noștrii (6) nume de persoane (7) ortografie (21) oximoron (11) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (31) plural (10) politician (7) presă (5) prim-ministru (7) programă (3) prostul nu e prost destul... (3) publicitate (12) Radu Paraschivescu (2) Realitatea TV (16) reforma ortografică (9) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (10) Stelian Tănase (2) texte juridice (3) top căutări (24) traducere (18) traduceri proaste (26) virgula (9) vroiam (1)