joi, 28 iulie 2016

Decepție? Nu... Traducere proastă!

„Vreți să suferi o decepție? Jucați jocul Rezistența!” Cam așa se înțelege reclama pe care și-o face producătorul pe cutia acestui joc. Desigur, puteți opta pentru cutia jocului „netradus” și atunci vă puteți bucura de joc :)





vineri, 22 iulie 2016

romgleza sportivă...

    Gazetarii sportivi din România ar trebui să își pună în fața birourilor foi mari cu barbarismele romglezești culese de prin articolele confraților pentru a nu le copia greșelile. Înțeleg că redacțiile de azi nu mai au bani ca să angajeze redactori adevărați, dar măcar ar putea angaja unii care să știe limba engleză (și cea română) la un nivel acceptabil, nu ca cei care scriu un asemenea articol. Nu, în contextele date confront nu înseamnă „a confrunta” și nici offensive language nu înseamnă „limbaj ofensiv”...


vineri, 15 iulie 2016

repertoar...

Ce ziceți? E o simplă greșeală de tipar sau cel care a scris afișul nu cunoștea cuvîntul repertoar și s-a gîndit să facă o faptă bună și să „corecteze” cuvîntul, să sune mai românește? :)

joi, 14 iulie 2016

*apio

    Supermarketurile par a fi, cel puțin în România, o sursă nesecată de neologisme! Cele mai multe, totuși, barbarisme, care vor dispărea rapid din limbă. Un exemplu este tulpina (coada) de țelină prezentată pompos drept apio, adică numele plantei în spaniolă!
     Probabil este o acțiune de marketing, altfel nu văd de ce ar fi prezentat acest nume și în rețetele promovate pe site-ul supermarketului! Din păcate nu este doar o problemă de lingvistică, deoarece în Europa alergia la țelină este alergia cea mai întîlnită în Europa Centrală și de Est! Este distractiv să ne gîndim că pe ambalaj ar trebui să existe mesajul „conține țelină”, în conformitate cu obligația de a eticheta alergenii din produse!



miercuri, 13 iulie 2016

*plastelină

Dacă vreodată veți avea nevoie să cumpărați plastilină, veți fi amețiți de lipsa de coerență a denumirii produsului. Pe același raft, găsiți și forma corectă și cea greșită, coabitînd liniștite:
Plastilina și *plastelina coexistă pe același raft...
Puțin mai jos găsim o potențială sursă a confuziei: numele polonez al produsului! Totuși, produsul acesta este importat doar de cîțiva ani, iar greșeala este veche (și din cîte am cercetat doar în poloneză și suedeză se zice cu litera e, astfel că ar fi mai sigur să băgăm *plastelină în aceeași oală cu *teneși sau *genecologie).
Acesta o fi motivul pentru care există și varianta *plastelină? Probabil că nu!
E clar, însă, că greșeala poate fi perpetuată și cu „validări” de genul acesta...

sâmbătă, 9 iulie 2016

anacronic...

Dl. Florin Stănică, profesor universitar, ne explică la DigiTV că:
Ne trezim pe multe dintre bulevardele noastre că avem patru-cinci specii pe aceiaşi stradă, lucru anacronic.
    Dacă nu exista și înregistrarea audio-video (perla la 1:52), recunosc că aș fi crezut că transcrierea este greșită (și chiar este pe alocuri, dezacordul aceiași stradă fiind opera celor de la DigiTV). Trecem peste anacolutul străzi-pe-bulevarde, pe care-l putem pune pe seama grabei, însă nu același lucru se poate spune despre folosirea cuvîntului anacronic.
    Definiția anacronismului este destul de simplă și clară:
ANACRONÍSM, anacronisme, s. n. Eroare în fixarea datei unor evenimente (istorice). ♦ Fapt, obicei sau opinie perimată. – Din fr. anachronisme
Folosirea greșită a lui anacronic cu sensul de incongruent, discordant este destul de întîlnită, ceea ce mă duce cu gîndul la faptul că două lucruri care ar trebui evitate s-au suprapus:
  • sensul cuvîntului a fost extrapolat de vorbitor din context, fără o consultare a dicționarului pentru verificare;
  • vorbitorul nu știe să facă sau nu a observat legătura cu partea din cuvînt care înseamnă „timp, perioadă” - cron;
Soluția pentru cazuri similare este oarecum clară: dacă întîlnim cuvinte al căror sens nu-l cunoaștem 100%, fie încercăm să îl descompunem în părți componente și să îl definim în funcție de sensul acestor componente, fie să îi căutăm explicația în dicționar!

lavandă...

Chiar dacă în ultimul timp dicționarele l-au adăugat cu acest sens, cuvîntul lavandă nu este de fapt un sinonim pentru levănțică. Pînă de curînd lavanda era un nume comercial (preluat din Franța cel mai probabil), vezi singura definiție mai veche a acestui cuvînt în dicționare, cea din DLRLC (1955-1957):
LAVÁNDĂ, lavande, s. f. (Adesea în expr. Apă de lavandă) Parfum extras din planta numită levănțică. Grigore... s-a prezentat ferchezuit la Frizeria modernă, mirosind a apă de lavandă. C. PETRESCU, O. P. II 119.
În limba română, planta s-a numit levănțică dintotdeauna: inclusiv numele latinesc al plantei, de unde originează cuvîntul în limba română (prin intermediar grec), este diminutiv: lavandula officinalis. De asemenea, în toate referințele din literatură lavandă are numai sensul de „parfum, aromă”.

Sigur, uzul va impune folosirea lui lavandă drept nume al plantei, dar asta nu ne poate împiedica să ne întrebăm dacă inovația este folositoare limbii sau nu!





vineri, 8 iulie 2016

persoana non grata

În limbă există o puternică tendință de adaptare a cuvintelor necunoscute la șabloane pe care vorbitorul știe să le mînuiască ușor. Fenomenul are un nume (atracție paronimică) și se aplică atît cuvintelor românești mai rare (de exemplu somieră devine *somnieră prin asociere somn) cît și cuvintelor străine. Astfel, expresia latinească persona non grata, care se află inclusiv în dicționare sub această formă, este românizată în parte la *persoana non grata (uneori cu cratimă). Dacă adaptarea e firească la persoanele cu educație precară, în schimb este neacceptabilă în media, în special la ziare cu pretenții! Iar cînd greșeala o face un diplomat, fost ministru de externe, situația devine oarecum jenantă!

Nota bene: textul legii este corect pe toate site-urile legislative vizitate, deci inovația aparține autorului.

miercuri, 6 iulie 2016

Despre sărut...

osculație © imagine Teodora Paşcanu
    Dacă tot e Ziua internațională a sărutului, cîteva cuvinte despre cuvîntul zilei, osculație: sărutare vine din latinescul saluto, salutare (prin rotacizare). Salutare, care înseamnă „a ura sănătate” a dat și salutaris „aducător de sănătate, salvator” (de aici și binecunoscutul salutar din limba română).
    Pe de altă parte, a săruta se zice în latină osculo, osculare (vine de la os, oris - gură, care a dat și oral. A dat, adică a generat, nu chestia la ce vă gîndiți). Sărutul ăsta latinesc, osculație, nu s-a moștenit, noroc că îl păstrează matematica...

marți, 5 iulie 2016

Ediția a Unsprezecea

1984, despre cuvinte... Vă sună cunoscut? Sigur, nu avem prefixul plus sau dubluplus, ci super, extra și ultra. Dar mai e pînă în 2050...
— Cum îți mai merge Dicționarul? - întreabă Winston, ridicînd vocea, ca să acopere zgomotul.
— Încet, răspunde Syme. Eu sunt la adjective. Nu știu, e... colosal. Toată fața i se luminează, ca de fiecare dată cînd ajunge la domeniul lui, la Nouvorbă. Își împinge tocana la o parte, ia codrul de pîine într-o mînă delicată și brînza în cealaltă și se apleacă peste masă, pentru a putea vorbi fără să țipe.
— Ediția a Unsprezecea este definitivă, îi explică el lui Winston. Aducem limba la forma ei finală – la forma pe care o s-o aibă cînd nimeni n-o să mai vorbească nimic altceva. După ce ne terminăm noi treaba, ăștia ca tine or să trebuiască s-o învețe de la capăt. Poate crezi că nu facem altceva decît să inventăm cuvinte noi. Nici pe departe! Noi desființăm cuvintele - cu toptanul, cu sutele în fiecare zi! Tăiem limba pînă la os. Ediția a Unsprezecea n-o să mai conțină nici un cuvînt scos din uz pînă în 2050.
Mușcă lacom din pîine și înghite cîteva guri, pe urmă continuă să vorbească de parcă ar fi un pedant pasionat. Fața negricioasă și slabă i s-a înviorat, iar ochii au renunțat brusc la expresia lor ironică și au devenit aproape visători.
— Frumoasă treaba asta, desființarea de cuvinte. Sigur că reducerile cele mai mari sunt la verbe și adjective, dar sunt și sute de substantive la care se poate renunța tot atît de bine. Nu-i vorba doar de sinonime; mai sunt și antonimele. La urma urmelor, ce rost are un cuvînt care nu este nimic altceva decît opusul altui cuvînt? Orice cuvînt își conține opusul în el însuși. Uite, de pildă bun. Cînd ai un cuvînt ca bun, la ce-ți mai trebuie cuvîntul rău? Ne-bun merge la fel de bine – ba chiar mai bine, fiindcă este exact opusul lui bun, pe cînd rău nu este. Și pe urmă, dacă vrei o variantă mai tare a lui bun, ce rost are să ai un șir întreg de termeni inutili și vagi ca excelent, splendid și toate celelalte? Plusbun acoperă sensul – și ai și dubluplusbun, dacă vrei ceva și mai apăsat. Sigur că deja folosim termenii ăștia, dar în varianta finală a Nouvorbei n-o să mai ai nimic altceva. Pînă la urmă, toată noțiunea de bunătate și răutate o să fie acoperită de numai șase cuvinte, care în realitate se reduc la unul singur. Ce zici, Winston, nu-i așa că e frumoasă treaba asta?
Sursa: George Orwell – 1984, Editura Hyperion, Chișinău, 1991

Etichete

Adevărul (8) adjectiv (3) Agerpres (3) Alexandru Graur (12) Antena 3 (4) articol sportiv (3) Auchan (6) B1 (3) barbarism (18) BBC (3) beție de cuvinte (4) clasificat (3) Constituția (2) cratimă (4) cum ne exprimăm corect (43) cum pronunțăm corect (12) cum scriem corect (32) cuvinte folosite greșit (129) cuvinte inventate (7) cuvinte încîlcite (3) cuvinte pocite (4) cuvinte rar folosite (3) cuvinte redescoperite (10) cuvinte scrise greșit (24) cuvinte străine (6) decît (3) DEX (8) dexonline (26) diacritice (6) Digi (6) Digi 24 (7) DOOM (3) DOOM2 (11) Emil Grădinescu (3) eroare semantică (3) erori DEX (2) erori DOOM (1) etimologie (21) Evaluarea Națională (4) Evenimentul zilei (12) false friends (5) fotbal (6) furculision (4) Gabriela Vrînceanu Firea Pandele (3) grad de comparație (3) gramatică (3) greșeli de scriere monumentale (3) HBO (3) hipercorectitudine (4) inconsecvențe DOOM2 (2) î din i (3) jurnaliști (15) Libertatea (3) lipsă de logică (10) Liviu Pop (3) mama ei de topică! (3) marketing (8) Ministerul Educației (4) monumente (3) muta cum liquida (5) noștrii (4) nume de persoane (6) ortografie (14) oximoron (7) Parlament (3) pațachină (1) pleonasm (13) plural (4) politician (4) presă (3) prim-ministru (2) programă (3) prostul nu e prost destul... (1) publicitate (11) Radu Paraschivescu (1) Realitatea TV (14) reforma ortografică (5) reporter (2) rimel (1) România Liberă (16) s-a răsturnat căruța cu proști (5) SRI (2) statistici (6) Stelian Tănase (1) texte juridice (3) top căutări (16) traducere (13) traduceri proaste (6) virgula (7) vroiam (1)