marți, 13 septembrie 2016

Inspectorul parazitar...

Nu știm dacă „fotoșopul” e producție proprie, dar așa pare...
Împreună cu dezacordul flagrant de tipul «*e multe» și folosirea lui decît restrictiv în construcții pozitive – «*vreau decît un leu» – folosirea și-ului parazitar este emblematică pentru exprimarea agramată.

Din această cauză este foarte interesant faptul că inspectorul general din ISMB, Florin Lixandru, a ales ca această greșeală să îl reprezinte pe facebook...
Educația este ca și eleganța...
Probabil că inspectorul ar vrea să sugereze că are eleganța-n sînge (mde, dacă tot este tăticu' educației bucureștene...), însă nu i-a ieșit de data asta! Nu numai pentru că nu știe să se prezinte corect și o face ca la armată, cu numele înainte (sigur, nu știe de ce prenumele se cheamă prenume), ci și pentru modul de exhibare a inculturii!
Pentru a evita limba de lemn cu nuanțe agramate (incompatibilă cu eleganța) ar fi trebuit evitat acel și, eventual, folosit precum în loc de ca. Iar dacă vrem să arătăm că știm să folosim semnele de punctuație, punem două puncte în locul punctelor de suspensie (după „eleganța”). În aceste condiții este inutil să mai spun ceva de lipsa diacriticelor, căci asta e cea mai mica problemă a lui!

Ironic este că mesajul pe care îl transmite inspectorul i se potrivește ca o mănușă: în ceea ce privește educația, nu se poate preface!

Mai trist pentru învățămîntul românesc este faptul că printre cei care au apreciat agramatismul sînt o groază de inspectori, subalterni ai individului. Printre ei probabil și absolvenți de filologie. Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici pupincurismul n-a omorît pe nimeni!

Deși sînt convins că ar apărea teorii interesante, nu o să aprofundez semnificația fermoarului... las asta ca temă pentru acasă! :)

duminică, 11 septembrie 2016

Buburuză sau gărgăriță?

Dacă tot este buburuză cuvîntul zilei, ar fi interesant să vorbim și de confuzia dintre buburuză și gărgăriță. Conform dicționarului:
BUBURUZĂ, buburuze, s. f. Insectă mică de formă semisferică, cu elitrele roșii pătate cu șapte puncte negre; mămăruță, măriuță (1), boul-lui-Dumnezeu, boul-Domnului, boul-popii, paparugă (Coccinella septempunctata). – Et. nec.

GĂRGĂRIȚĂ, gărgărițe, s. f. Nume dat mai multor insecte coleoptere, de obicei mici, cu corpul sferic sau oval, care atacă unele plante cultivate. [Acc. și: gărgăríță] – Cf. sb. grgarica.

Sursa: DEX 2009
Confuziile de sens sau între cuvinte apar destul de rar în limbă, dar întotdeauna este interesant de găsit cauza. În cazul de față, există o mare probabilitate ca eroarea să fie cauzată de insuficienta racordare a mediului urban la faună și floră. Altă posibilitate ar fi ca de vină să fie cîntecele de la grădiniță de genul «gărgăriță-riță, vino-n poieniță»: o ilustrație greșită din partea educatoarei și gata, educația entomologică preșcolară a eșuat!

Buburuza: Coccinella septempunctata
Gărgărița de mazăre: Bruchus pisorum
Gărgărița fructelor: Rhynchites bacchus

Cum spun cam de fiecare dată la întîlnirea cu o asemenea greșeală, este posibilă generalizarea uzului greșit și, implicit, acceptarea lui ca normă, dar important este să luptăm împotriva sărăcirii limbii atît timp cît este posibil!

Alchimia pieptului

Credeați ca alchimia funcționează numai pentru cereale (transformînd grîul în orez)? Ei bine, Cătălin a descoperit cum mezelarii au reușit să transforme pulpa în piept și porcul în curcan!

joi, 8 septembrie 2016

Agramatisme antifumat

Cînd vedem elucubrațiile de mai jos pe post de inițiativă legislativă, nu ne miră foarte tare că au fost clocite de niște parlamentari. Dar ne așteptam ca inițiatorul avocat (care se presupune că a învățat gramatică ca să poată intra la Drept) să nu facă greșeli de copil mediocru de clasa a IV-a. Explicația rezidă probabil în personalitatea multiplă care preia controlul către sfîrșitul expunerii (făcîndu-l să treacă de la vorbirea de la persoana I singular la persoana I plural)!