vineri, 30 iunie 2017

înghețată... la tub

Ați auzit vreodată pe cineva spunînd „înghețată la tub”?



Dacă ne uităm, se vede că este vorba de fapt ceea ce cunoaștem a fi înghețată „la cutie” (pe lîngă „tub”, mai există și un raft cu înghețată „la caserolă”, singura diferență fiind forma dreptunghiulară a cutiei)...

Sigur, conceptul de ice tube există, însă este vorba de un tub lung și subțire de carton din care se poate extrage înghețata apăsînd la capătul de jos al tubului (ceva similar cu tubul de pastă de dinți), nu ce se vede în poză!

Că tot e la modă ficatul în politică...


Probabil că mai toți puteam presupune că ficat provine din limba latină, însă nu și că e înrudit cu latinescul ficus „smochin(ă)”...

În limba latină ficatului i se spunea jecur, însă nici o limba romanică nu a preluat acest cuvînt! Avem în catalană fetge, în franceză foie, în italiană fegato, în portugheză figado, în română ficat, în spaniolă higado...

În latina clasică jecur ficatum desemna „ficatul (de gîscă) îngrășat cu smochine” și, cu timpul, din expresie a rămas doar finalul, iar apoi ficatum (echivalentul preparatului foie gras) a început să desemneze organul, cam în același mod în care în argou ficatului i se mai spune pateu.

Vezi și etimologiile pentru: italiană, spaniolă și franceză.

Sigur, rămîne de văzut cum a ajuns latinescul ficus să desemneze ficusul (plantă cu originea în SE Asiei) în limba română, însă asta într-un alt articol!

joi, 29 iunie 2017

*noștrii

Ce ziceți, avem încredere în firma acesta sau nu? :)


Apropo, există o poezioară pentru elevii de clasa a II-a:
Noștri, voștri, orice-ar fi
Niciodată cu doi i
Editare ulterioară: ca să fie clar și pentru cei care nu au deschis dicționarele de mult timp, literele sînt considerate substantive masculine invariabile (adică pluralul lui i este tot i) încă de la primele dicționare! Abia ultima ediție a DOOM acceptă și folosirea ca substantiv neutru variabil (deci i-uri), dar nici vorbă să excludă prima variantă.

Plebiscit

Citind un articol DW mi-a sărit în ochi cuvîntul plebiscit (deseori un cuvînt dintr-un text îți sare în ochi precum o notă falsă dintr-o melodie...)! După cum se poate vedea în definiția cuvîntului, acesta este o consultare populară în care aceștia răspund cu da sau nu, însă textul vorbește de fapt despre alegerile prezidențiale (care, evident, nu sînt un plebiscit).

Dacă textul nu ar fi fost scris pe un ton serios, m-aș fi gîndit că e o ironie la adresa regimului Putin (pe vremea cînd era președinte Ceaușescu, nu existau alegeri libere, ci doar votai dacă ești de acord sau nu ca Ceaușescu să fie președinte și întotdeauna rezultatul era 99,9% în favoarea lui).

Dacă vă gîndiți că ar putea fi vorba de diferențe de limbă (fiind vorba de o traducere), nu e cazul: toate limbile potențial implicate (germană, rusă sau engleză) păstrează sensul originar al lui plebiscit...



marți, 27 iunie 2017

Îmi fac de cap la modul ASAP...

Lăsînd la o parte limbajul corporatist care nu e nici măcar românesc, că este o prescurtare, că reclama e idioată, ASAP pur și simplu nu se potrivește cu locuțiunea „la modul”, care, evident, trebuie să introducă un adverb de mod, dar ASAP (as soon as possible „cît de repede se poate”), dacă ar exista în limba română, ar fi unul de timp...


Am cercetat internetul și se pare că ideea este plagiată după o melodie la fel de idioată precum reclama...

sâmbătă, 24 iunie 2017

șofer de... tramvai

Limba română este foarte complicată: își permite să aibă în componență foarte multe cuvinte care să-l desemneze pe nenea ăla care stă în fața unui mijloc de transport! Digi 24 (articolul nu este semnat) s-a gîndit să concureze cu statul întru simplificarea limbii și a creat un nou concept: „șoferul de tramvai”!

Sigur, nu contează că există în limbă cuvinte specializate precum: vatman, manipulant, conductor... astea-s complicate și poate nu le înțelege toată lumea!

Un pic de etimologie nu strică niciodată, în special pentru a putea fi pedanți :): șofer provine din francezul chauffeur, care la origine însemna „fochist” (chauffer = „a încălzi”). Dacă acum 100 de ani trenul (cu aburi) sau automobilul (cu aburi sau cu motor cu combustie internă) avea nevoie să fie „încălzite” ca să funcționeze, la tramvai niciodată nu a fost nevoie (inițial au fost trase de cai, iar apoi au devenit electrice).

Iar wattman, construit pornind de la unitatea de măsură a puterii – Watt-ul – și terminația man („om”, ca în tenisman, businessman), provine din franceză, unde a fost și inventat!